Quelques aspects géomorphologiques à propos d' une éventuelle capture fluviale à la source de la rivière de Suceava

Dinu OPREA-GANCEVICI

Abstract


L’exondation progressive de l’orogène carpatique de l’Ouest à l’Est peut suggérer un développement du réseau hydrographique sur le versant estique des Carpates
Orientaux au moins identique à l’évolution structurale. Aussi les traces d’anciens écoulements
fluviaux présarmatiques ne pourraient-elles pas être démontrées mais seulement connues par
intuition à cause de complexes activités tectoniques générées par des diastrophismes de
l’orogénèse alpine jusqu’à l’étape moldave. Après cette étape, autant le cristallin que le flysch
des Carpates Orientaux ne connaissent plus des déformations structurales majeures, chose qui
facilite l’organisation d’un nouveau réseau hydrographique dont la continuïté est argumentée
par la présence des cônes d’alluvions/ des deltas construits au contact du Miocène des sous-
Carpates. Nos recherches visent la vallée de la rivière de Suceava. Les observations réalisées
sur le terrain, corroborées avec des informations cartographiques offertes par des cartes
topographiques à l’échelle 1/ 25000, des aérophotogrammes et des cartes géologiques, nous
mènent à l’hypothèse qu’au moins dans le secteur supérieur, à la source actuelle, la rivière de
Suceava a souffert un phénomène de remaniement hydrographique, une capture latérale en
faveur de la rivière de Cîrlibaba (fig. 1).
Parmi les éléments morphologiques (fig. 4) qui peuvent argumenter cette capture
latérale, nous citons :
• Le col de capture correspond à une ligne descendente, orientée Nord-Ouest – Sud-
Est, de l’interfluve qui marque à présent la ligne de partage des eaux entre les bassins
hydrographiques des deux rivières.
• Le coude de capture – le cours supérieur actuel de la rivière de Cîrlibaba change sa
direction d’écoulement à l’Est, vers le Sud, tout en marquant une modification de sens
d’environ 90º .
• Le défilé en aval de capture – vers le Sud du coude de capture la vallée de Cârlibaba se
reserre et présente dans le lit de nombreux seuils d’origine petrographique.
• Il y a des seuils en amont du coude de capture qui peuvent être interprétés comme
étant le seuil de capture.
• Il y a certains replats de vallée, aval du col de capture, dans la vallée Izvorul qui
peuvent être raccordés, comme altitude absolue, avec des possibles replats en amont du coude
de capture actuel.
• On remarque une non concordance entre la ligne de hautes hauteurs et la ligne
actuelle de partage des eaux entre les deux bassins hydrographiques.


Keywords


la rivière de Suceava, paléo évolution, remaniement hydrographique, capture fluviale, schistes cristallins.

Full Text:

PDF

References


Barbu N., Ionesi L., Ionesi B. (1964), Masivul Ciungilor – caracterizare geologico–

geomorfologică, în Analele ştiinţifice ale univ. „Al. I Cuza“, seria nouă,

secţiunea II – Ştiinţele naturii, b. geologie – geografie, tom X, Iaşi;

Barbu N., Ionesi L., Ionesi B. (1966), Observaţii geologice şi paleogeomorfologice în zona

de contact a Obcinelor Bucovienei cu Podişul Sucevei, în Analele ştiinţifice ale

univ. „Al. I Cuza“, seria nouă, secţiunea II – Ştiinţele naturii, b. geologie –

geografie, tom XII, Iaşi;

Barbu N. (1976), Obcinele Bucovinei, în Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

Donisă I. (1965), Aspecte din evoluţia văii Bistriţei(faza prepliocenă), în Analele ştiinţifice

ale univ. „Al. I Cuza“, seria nouă, secţiunea II – Ştiinţele naturii, b. geologie –

geografie, tom XI, Iaşi;

Donisă I. (1966), Evoluţia pliocen–cuaternară a văii Bistriţei,în Analele ştiinţifice ale univ.

„Al. I Cuza“, seria nouă, secţiunea II – Ştiinţele naturii, b. geologie – geografie,

tom XI, Iaşi;

Donisă I. (1968), Geomorfologia văii Bistriţei, în Ed. Academiei, Bucureşti;

Donisă I., Barbu N., Ionesi L. (1973), Etapele evoluţiei reţelei hidrografice în Carpaţii

Orientali, în vol. Realizări în geografia României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

Grasu C., Miclăuş Crina, M. Brânzilă, Boboş I. (2002) – Sarmaţianul din sistemul

bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali, Ed. Tehnică, Bucureşti;

Ioniţă I., Juravle D.T. (2002), Consideraţii geomorfologice preliminare asupra evoluţiei văii

Sucevei,comunicare la Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir,“

oct. 2002, Tulnici;

Joja T. (1942), Le cours des rivieres a l’exterieur des Carpates Orientales, în Bull. Soc.

roum. geol., V, Bucureşti ;

Juravle D.T., Delia Anne–Marie Androne (2005), Consideraţii privind paleogeografia

bazinului văii Sucevei în zona flişului carpatic, în Lucrările seminarului

geografie „Dimitrie Cantemir“, nr. 25, Iaşi;

Juravle D.T. (2007), Geologia regiunii dintre Valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii

Orientali), în Casa Editorială Demiurg, Iaşi;

Martiniuc C, Băcăuanu V. (1960), Contribuţii la studiul geomorfological teritoriului

oraşului Suceava şi al împrejurimilor sale, în Analele ştiinţifice ale univ. „Al. I

Cuza“, seria nouă, secţiunea II – Ştiinţele naturii, tom VI, fascicol 4, Iaşi ;

Orghidan N. (1969), Văile transversale din România, în Ed. Academiei, Bucureşti;

Posea Gr. , Ilie I., Grigore M., Popescu N. (1970), Geomorfologie generală, în Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974), Relieful României, în Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;

Posea Gr. (2002), Geomorfologia României, în Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;

Rădoane Maria, Rădoane N., Ichim I. (2001), Variabilitatea depozitelor de albie în lungul

râului Suceava, în Analele Universităţii Ştefan cel Mare, secţiunea Geografie,

Suceava;

Sîrcu I. (1965), Terrasses fluviales, surfaces d’erosion local et pseudopeneplaines dans le

nord du Plateau Moldave, în Analele ştiinţifice ale univ. „Al. I Cuza“, seria

nouă, secţiunea II – Ştiinţele naturii, b. Geologie – geografie, tom XI, Iaşi;

Sîrcu I. (1978), Munţii Rodnei.Studiu geomorfologic, în Ed. Academiei, Bucureşti;

* * * Harţi topografice scara 1:25000.

* * * Imagini captate Google Earth.